Sometimes life teaches us lessons

Sunt foarte trista azi.. Realizez o data in plus cat de neputinciosi suntem noi oamenii in fata problemelor de sanatate. Cred ca in toate limbile pamantului si in toate culturile acestui pamant exista vorbe care spun ca sanatatea trebuie sa fie preocuparea principala a fiecaruia. Ca acolo unde e sanatate, restul problemelor sunt rezolvabile. Nimic mai adevarat.
Ieri ma contraziceam cu colega mea de apartament pe tema sistemului medical din RO versus UK si afirmam cu tarie ca medicii generalisti de aici sunt varza, mai bine in Romania unde dai o spaga decat sa fii la mana unui nestiutor de GP de aici.. La un moment dat mi-a fost adresata intrebarea: "Are you actually saying that the national health system in Romania is better than the one in the UK?" si desi aveam o problema cu medicii lor generalisti, am realizat ca in Romania suntem poate muuuuuuult departe fata de ce inseamna medicina in orice tara din Europa de Vest. M-am gandit instant la starea spitalelor sau la tratamentele de top sau cercetarea care se face aici in domeniu.
Doar la o aruncatura de bat de casa mea se afla the Cancer Research Institute - unde sunt ferm convinsa ca se face cercetare la un nivel avansat. Orice descoperire in domeniu se face intai aici, tratamentele apar intai aici, sunt testate intai aici, apoi de aici 'pleaca' inspre alte parti. In Romania, daca ar ajunge... si cine stie cand? :(
Da, am realizat ca Romania este muuuult departe fata de ceea ce inseamna sa dispui de un adevarat sistem medical, care sa te ajute in ORICE situatie, nu doar in cazul unei raceli sau a unei banale dureri de gat.
Sunt foarte trista.. sunt trista pentru ca desi IMI DORESC sa pot ajuta un anumit om, nu sunt in stare sa fac nimic sa poata sa aiba parte de o sansa la tratamentele care exista in mod exclusivist pentru locuitorii acestei tari.. how sad is that: knowing that actually there IS something that might save a life, but that person cannot access it - why??? because he is a Romanian citizen :(((

PS: stiu ca m-am mai vaicarit si plans pe aici de una alta, ba ca nu imi place vremea, ba ca lucrurile nu merg perfect nici aici, in loc sa zic MERSI ca sunt bine si sanatoasa, ca am o casa unde sa stau, ca fac o scoala de top, ca fac un proiect la o firma ca parte din cercetarea mea (multi alti studenti doar viseaza la asta), ca am ce manca, ca am o gramada de oportunitati, ca.... sunt atatea motive sa zambesc... so de acum imi propun sa imi canalizez energia numai inspre lucruri CONSTRUCTIVE si care AJUTA ( pe mine sau pe altii).