Don't Give Up Giving Up Smoking! (part 1)

In toate spitalele si clinicile de aici exista niste panouri cu informatii de toate soiurile - si printre altele, o gramada de pliante care prezinta interes. Pentru ca in ultima vreme am ajuns destul de des la spital si pentru ca brusc am devenit foarte preocupata de ceea ce afecteaza la propriu sanatatea (si ma refer aici in special la bolile lente, care se dezvolta in timp, printre care cel mai mare adversar, cancerul), am luat niste pliante dedicate celor care vor sa se lase de fumat, ca sa vad ce metode propun ei pentru a face procesul mai usoar de parcurs.
M-am gandit sa va scriu si voua cateva cuvinte despre ceea ce am citit intrucat poate sunt printre voi cativa care au constientizat ca tigarile nu au cum sa aduca nimic bun pentru organism, ci dimpotriva, il pot distruge. Nu doar ca voi reda o parte din ce citesc, dar voi pune si referintele la studiile facute, ca sa vedeti ca nu scriu din burta si doar de dragul de a scrie. Referintele le pun intre paranteze patrate si le voi lista la sfarsit.

O iau pe rand si incep despre cum afecteaza fumatul inima si circulatia sangvina, de ce este fumatul pasiv periculos, care sunt beneficiile renuntarii la fumat (fumatorii au un risc de 2 ori mai mare de a face un atac de cord decat cei care nu fumeaza [1]), cat si serviciile si tratamentele disponibile pentru a fi ajutat sa te lasi.

Nu exista nici o cale rapida si usoara de a te lasa. Trebuie sa iti doresti sa te lasi de fumat. Dar e bine sa stii ce poti face ca sa devii "smoke-free".

Cum afecteaza fumul de tigara sanatatea:
Chimicalele din fumul de tigara afecteaza alinierea arterelor coronare, ceea ce conduce la arteroscleroza si reprezinta unul din motivele principale ale cancerului pulmonar.
Monoxidul de carbon din fumul de tabac este acelasi tip de gaz otravitor ce se gaseste in gazele esapate de o masina, punand inima in risc intrucat o priveaza de oxigen. Oxigenul este transportat in organism prin intermediul globulelor rosii. Oxigenul se combina cu hemoglobina, proteina rosie din celulele rosii. Dar si monoxidul de carbon din fumul de tigara se combina, la randul sau, cu hemoglobina, reducand astfel cantitatea de oxigen pe care sangele il poate transporta in organism. La unii fumatori, pana la jumatate din cantitatea de sange transporta monoxid de carbon in loc de oxigen.
Nicotina din tigari stimuleaza organismul sa produca adrenalina, ceea ce determina inima sa bata mai repede si genereaza cresterea presiunii sangelui pentru un interval scurt de timp, imediat dupa fumat. Aceasta inseamna ca de cate ori fumezi o tigara, inima ta trebuie sa depuna un efort suplimentar.
Tarul din tigari cauzeaza cancer. Chiar si daca tigarile contin o cantitate scazuta de tar, nu inseamna neaparat ca au si mai putina nicotina sau mai putin monoxid de carbon. De asemenea, oamenii care fumeaza tigari cu low-tar tind sa compenseze, insufland mai multe puf-uri si inhaland mai profund. Studiile arata ca fumatorii de tigari mai slabe sau light inhaleaza tot atata tar si nicotina ca si fumatorii de tigari normale. Trei sau patru fumuri in plus pot transforma o tigara low-tar intr-o tigara cu tarie normala [2].

Efectele adverse ale fumatului:
- bolile de inima sunt cauza principala a mortii, iar fumatul este un factor de risc major, 19 din 100 deceselor datorate bolilor de inima sunt asociate fumatului [3] (alti factori fiind: nivelul ridicat de colesterol din sange, tensiunea ridicata, lipsa activitatii fizice, obezitatea, diabetul, antecedente din familie)
- patru din cinci decese din cauza cancerului pulmonar sunt datorate fumatului [4]
- zece din 100 de cazuri de atac de cord sunt asociate fumatului [4]
- fumatul creste considerabil riscul de cancer pulmonar, bucal, al laringelui, pancreasului, canceru de rinichi, cervix, esofag.
- fumatul este principala cauza a bronsitei cronice
- fumatul poate cauza boli ale arterelor picioarelor
- in medie, fumatorii mor cu 10 ani mai devreme decat nefumatorii si jumatate din fumatorii activi mor din cauza tigarilor [5]
- femeile care iau pilule contraceptive si fumeaza prezinta un risc crescut de a suferi un atac de cord [6]
- femeile insarcinate care fumeaza sunt predispuse a naste prematur, de a naste copii nedezvoltati suficient sau a naste copii morti [7]
- copiii femeilor care au fumat in timpul sarcinii sunt predispusi a suferi intarzieri in dezvoltarea fizica si mentala pana la varsta de 11 ani [8]

Fumatul pasiv cauzeaza usturimi ale ochilor, usuca gatul si caile respiratorii si cauzeaza dureri de cap. Pentru cei care sufera deja de boli ale inimii, a respira in fumul altora le agraveaza suferinta [9]
Efectele expunerii la fumul de tigara pe perioade scurte de timp are aproape aceleasi efecte negative cu expunerea pe termen lung [10]. Fumatul pasiv creste riscurile dezvoltarii cancerului pulmonar la nefumatori [11] si poate cauza astm bronsic, infectii pulmonare si ale urechii medii la copii [12, 13]

Beneficiile renuntarii la fumat
- in primele 30 de minute de la renuntarea la fumat, presiunea arteriala si pulsul ajung la normal
- in 24 de ore, organismul va fi curatat de monoxidul de carbon su plamanii vor incepe sa curete o parte din materialul toxic acumulat din urma fumatului.
- in 2-3 zile simtul mirosului si al gustului se vor imbunatati si respiratia devine mult mai usoara
- in decursul urmatoarelor cateva luni circulatia se imbunatateste si plamanii incep gradual sa functioneze mai bine
- dupa 1 an de la incetarea fumatului, riscul de atac de cord scade la jumatate fata de cel al unui fumator
- dupa 10 ani de la incetarea fumatului, riscul imbolnavirii de cancer este jumatate din riscul unui fumator
- dupa 15 ani, riscul de infarct este similar cu al unei persoane care nu a fumat niciodata [1]

Cum poti sa te lasi de fumat
7 din 10 fumatori spun ca ar vrea sa se lase de fumat [14]. A nu mai fuma nu este usor. In ciuda acestui fapt, doar in Marea Britanie, 11 milioane de oameni au reusit cu succes sa redevina nefumatori [15] Majoritatea celor care se lasa de fumat o fac de bunavoie. A fi determinat este ingredientul principal. Nu exista o cale simpla si rapida sau ceva care sa te faca sa te lasi. Dar daca vrei cu adevarat sa te lasi, exista SOLUTII care sa iti creasca sansele de a deveni nefumator.
Persoanele care apeleaza la ajutoare in efortul lor de a renunta, au mult mai multe sanse de a se lasa de fumat cu succes decat cei care nu dispun de nici un suport.
Este foarte important sa te lasi complet, in loc sa reduci doar numarul de tigari. Reducerea numarului de tigari are mai putine sanse de reusita decat renuntarea definitiva la fumat din start. Din nefericire, chiar daca reusesti sa reduci considerabil numarul tigarilor, in timp numarul acestora are tendinta de a creste din nou. Asadar, odata ce ai luat hotararea de a renunta, este mai bine sa renunti la tigari complet.
Daca simti ca nu poti sa renunti complet dintr-o data, terapia cu substituentele de nicotina poate ajuta la reducerea tigarilor in prima faza si apoi la renuntarea finala. Poti incepe prin reducerea lal jumatate a numarului de tigari si folosirea inlocuitoarelor pe baza de nicotina (guma de mestecat, inhalator, o sa revin asupra lor ulterior) pentru a te ajuta. Continua sa reduci numarul de tigari, cu o perspectiva clara a renuntarii definitive la fumat.

Despre Pasii care sa te ajute sa renunti la fumat cat si detaliile despre alternativele care exista pentru a te ajuta in aceasta privinta am sa scriu zilele urmatoare.
(va urma)


----------------
-- Referinte --
----------------

[1] US Department of Health and Human Services. 1990. The Health Benefits of Smoking Cessation: A Report of the Surgeon General. Rockville, Maryland: DHHS

[2] Jarvis M, Bates C. 1999 Why Low Tar Cigarettes Dont Work and How the Tobacco Industry Has Fooled the Smoking Public. 1999 edition. Accessed from: www.ash.org.uk

[3] McPherson K, Britton A, Causer L, on behalf of the National Heart Forum. 2002. Coronary Heart Disease: Estimating the Impact of Changes in Risk Factors. London: TSO

[4] Royal College of Physicians. 2000. Nicotine Addiction in Britain: A Report of the Tobacco Advisory Group of the Royal College of Physicians. London: RCP

[5] Doll R, Peto R, Boreham J, Sutherland I (2004) Mortality in Relation to Smoking: 50 years' observations on male British doctors. British Medical Journal; 328: 1519-1528

[6] Vessey M, et al. 2003. Mortality in relation to oral contraception use and cigarette smoking. The Lancet; 362:185-191

[7] Larson LG et al 2002. Stereologic examination of placentas from mothers who smoke during pregnancy. American Journal of Obsetrics and Gynecology; 186: 531-537

[8] Fogelman KC, Manor O, 1988. Maternal cigarette smoking in pregnancy and development into early adulthood. British Medical Journal; 297: 1233-1236

[9] Law MR, et al. 1997. Environmental tobacco smoke exposure and ischaemic heart disease - an evaluation of the evidence. British Medical Journal: 315: 973-980

[10] Barnoya J, Glantz SA 2005. Cardiovascular effects of secondhand smoke: nearly as large as moking. Circulation; 111: 2684-2698

[11] Hackshaw AK, et al. 1997. The accumulated evidence on lung cancer and environmental tobacco. British Medical Journal; 315: 980-988

[12] Department of Health, et al. 1998. Report on Scientific Committee on Tobacco and Health, London

[13] World Health Organization. 1999. Chest and ear problems. In: WHO Tobacco-free Initiative - International Consultation on Environmental Tobacco Smoke and Child Health. Geneva: World Health Organization (WHO/NCD/TFI 99.10)

[14] Petersen S, Pet V 2004. Smoking Statistics. London: British Heart Fundation.

[15] Office for National Statistics. 2002. General Household Survey 2001: Mid-2001 Population Estimates: Great Britain. London: Office for National Statistics.