Acum cateva zile am fost cu Hone sa vizitam York-ul. Asa ca ne-am cumparat biletele de tren cu 2 zile inainte sa fim siguri ca nu ne mai razgandim. Ulterior am aflat ca Hone avea un plan foarte frumos si romantic pus la cale pentru mine, care s-a ruinat fara voia lui pentru caaaaa... ok, toate la randul lor.
Am ajuns in York relativ devreme (pentru mine cel putin) si am avut parte de o vreme tare buna - aka nu ploua! Ba chiar pentru o jumatate de ora, am avut parte de soare. Era frig tare, insa cel putin nu batea vantul sau turna cu galeata, deci motiv de bucurie pentru mine.
Am luat o harta de la Tourist Info si am plecat ata glont inspre zidurile vechi ale orasului.
York este un orasel foarte vechi, de prin secolul 12, un fel de Sibiu al englezilor, plin de istorie, very British like. Aflasem din surse proprii ca nu ar locui in el nici arabi, nici populatie de culoare, pentru ca proprietatile sunt relativ scumpe.
Zidurile vechi sunt tare dragute, exista un parc cu ruinele unei vechi biserici.
Am ajuns apoi si la o impresionanta catedrala/dom (ii spune Minster aici in Anglia), careia i-am vizitat catacombele.
Apoi am luat-o pe stradute. Eu sunt innebunita dupa stradutele inguste, mai mult pasaje pietonale, cu local shops si o gramada de cafenele si tea rooms.
Am gasit pana si o piata de legume si fructe, rarissimo pentru orasele din Anglia.
All and all, eram amandoi full of joy, eu extaziata de casutele de poveste si felinare, parca nu mai simteam nici frigul, haladuiam dintr-o parte in alta si ma imbatam de feeria orasului.La un moment dat, ajunsi intr-o piateta, am observat un magazin cu articole sportive, asa ca am intrat sa ii cumpar scumpului meu frate niste articole pentru snowboarding.
Dupa ce am terminat cu shoppingul pt el, am urcat la etaj unde erau articole pt women. Am ochit o geaca de ski perfecta, neagra cu niste inimioare colorate, discrete, intr-o parte, asa ca am dat sa o probez. Mi-am dat geaca jos si am pus geanta la picioare, era o oglinda la nici 2 pasi de mine siiiii... in 3 minute, am constatat ca mi-a disparut geanta! Panica si agitatie, sigura fiind ca persoana care a luat-o se mai afla precis in magazin, am dat fuga sa anunt un vanzator sa inchida usile.
In UK sunt CCTV (camere) peste tot, pana si in magazine, asa ca inregistrarea trebuia sa aiba in mod evident imagini ale hotului/hoatei. Pana sa urmarim inregistrarea, am sunat urgent la Politie, apoi la banca sa imi blochez cardurile. Intre timp i-am dat si un sms hotului/hoatei in care i-am scris ca putea sa arunce undeva in magazin macar biletele de tren si buletinul (da, aveam si buletin si permis de conducere in portofel). Si tupeul tupeului, primesc de pe nr meu un sms inapoi in care scrie: "Wots your PIN number?" Culmea!! Pai ce credea tolomaca(ul), ca eu nu am nimici mai bun de facut decat sa ma execut si sa ii dau PIN-urile cardurilor? Oricum m-a socat pentru ca a avut tupeul sa raspunda de pe telefonul MEU si sa imi propuna un asemenea "deal". Mo-rrooooooon!!
Evident nu am recuperat nimic, dupa 2 ore de stres, fara bani, carduri, telefon, numere din telefon (sa sun la ING sa imi blochez si cardurile romanesti), am ajuns la sediul Politiei unde am facut o declaratie si unde am primit un fel de procura care sa imi foloseasca la banca, in tren si oriunde altundeva unde aveam sa dovedesc ca am fost jefuita.. Norocul a fost ca pe baza acelui document ni s-a spus ca putem merge back to Manchester for free, ca doar e clar ca biletele au fost cumparate si furate, so paguba nu era a nimanui - nici a Railways nici a mea. Fair enough mi s-a parut. Oricum, seara a fost totally ruined, in loc sa ne bucuram de o atmosfera placuta intr-un pub dragut sau in Roata Mare unde Hone planuia sa ma duca, am alergat si ne-am stresat cu monezi si telefoane publice si stors creierii pentru amintit numere de acasa..
Concluziile:
1) Oamenii de pe strada si chiar si functionarii nu sunt chiar asa cooperanti cand vine vorba de situatii critice. Am intrebat in magazin daca are cineva un incarcator pt Nokia, intrucat Hone ramase fara baterie, si nu doar ca nu s-a oferit nimeni sa ne dea un telefon, dar s-au uitat si stramb la noi.
2) A fost aproape imposibil sa schimbam bani in monezi (intrucat imi trebuiau la telefoanele publice) - e musai sa cumperi ceva, atfel nimeni nu iti schimba nimic.
3) Politia e tare de treaba. Operativa, ajuta, face, drege, fara istericale si aroganta, cu calm, nota 10+ din partea mea. Ba chiar, un nenic de acolo, a intrat pe net sa imi caute numarul de la ING direct de pe site, saracul nu stia nimic in Romana asa ca a trebuit sa ii scriu totul pe o foaie apoi el cauta litera cu litera. M-a ajutat enorm!
4) Toti se uita ciudat la tine daca le ceri ceva ce nu e legat de directii de orientare. Orice e material e subiect de ciudatenie pentru ei.
5) Se pare ca au si ei 'negrii' lor, chiar si in cel mai British like oras din England.
6) York, o fi el orasel aparent linistit, dar hoti si oameni naspa sunt peste tot. Beware!
.. nu e asta tot.. Inca mai trag invataminte si concluzii...
UPDATE (7 martie 2009): dupa o colaborare foarte eficienta cu Politia din York, hoata a fost prinsa.. Sunt foarte surprinsa de profesionalismul politiei in cazul acesta si bucuroasa in acelasi timp ca cel putin lucrurile par sa fie tinute sub control: esti in afara legii, platesti pentru asta. Pun mai jos mailul pe care l-am primit de la Politia din York:
"Hi Veronica
Just to keep you updated. We have arrested a female for the offence and she has admitted to stealing your bag. However we have not been able to recover any of the stolen property or the hand bag I'm afraid.
Sorry for this.
The arrested person will have to appear at Court for this offence so the good news is that we have someone brought to justice for this.
If you need anything further just let me know.
kind regards
Kendra"
Monday, January 12, 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment